Realitatea este singurul lucru obiectiv. In acest fel totul e acelasi lucru. Realitatea uneste toate aspectele si este perfecta. Atunci cand doriți ca un lucru sa nu existe sau sa nu fi existat, opuneti rezistenta perfecțiunii si întregului. Atunci cand spuneti sufăr, intrebati-va de ce sufăr? Observati in ce fel v-ati pus de partea unui criteriu. Apoi, chiar daca doare, observati si existența opusului. Din acest punct de vedere suferinta este doar o alegere. Suntem ca niste actori care pot sa joace orice rol. Putem sa suferim sau sa ne bucurăm. E doar o alegere. Alegerea este grea pentru ca de ambele parti sta ego-ul ca un gardian. Atunci cand ne bucurăm, ne umflam in pene si cand ne lovim cu capul de pragul de sus ne trezim si suferim. Atunci cand suferim, nu mai putem vedea perspectiva opusa. Ego-ul își toarnă discursul: “Cum? situatia e atat de gravă si tu vrei sa te bucuri sau sa gandesti pozitiv? Lasa prostiile si stai ancorat in realitate”. Prostii! Cand ego-ul va dispărea din ambele perspective se va alege praful si in acelasi timp vor deveni una: Realitatea. Traiti din acel punct de dincolo de contrarii! Este o bucurie constanta, simpla si puternica. Bucuria de a exista! Bucuria imaginata este întotdeauna mai complexa, dar mult mai slaba, in permanenta schimbare.
Aprilie 2014