Gandurile sunt forme de energie. Aceste forme de energie care vibrează la o anumită frecventa, atrag forme de energie de acelasi tip. Astfel interiorul si gandurile pe care le avem ne creează realitatea. Toate acțiunile noastre sunt influențate de atitudinea si gandurile noastre. Medicul american David Hawkins a fost primul care a construit o harta a nivelelor constiintei oamenilor. Aceasta harta conține doua praguri un prim prag de trecere intre energii pozitive si negative si un al doilea prag de trecere intre domeniul fizic palpabil si spiritual. De-a lungul vietii oscilam prin toate aceste nivele si ele nu pot fi intelese cu adevarat decât trecând prin ele si apoi analizandu-le de la un nivel mai înalt de constienta.
Cel mai de jos nivel energetic este rusinea. Rușinea in mod comun poate fi găsită sub mai multe forme, fie rusinea de a te exprima, rusinea de propriul corp, rusinea de diferite contexte, etc. Aceste ganduri de rusine provoacă blocaje de comunicare si expresie a propriilor adevaruri si sunt de multe ori rezultatul experiențelor trăite începând cu copilăria si pana in prezent. Fie ca ni s-a spus ca un lucru e rusinos sau ca vom fi priviti ciudat daca ne comportam intr-un anumit fel, fie ca am tras concluzia eronata din propriile noastre acțiuni ca este rusinos sa fi diferit. Cel mai jos nivel al rusinii este in pragul sinuciderii si persoanele cu aceste ganduri resimt puternic sentimente de rusine, printre alte sentimente negative. Ca nivel de vitalitate este extrem de jos si ne blochează. Prin exprimarea pas cu pas a adevarurilor noastre, se poate depăși acest nivel in mod constient prin încercarea actiunii in loc de stagnarea in argumente iraționale pentru rusine. Astfel dupa o vreme de exercitii cu voi veți ajunge din ce in ce mai rar acolo.
Urmatorul nivel de energie negativa o reprezinta gandurile de vinovatie. Vinovatia are in general legatura cu trecutul, cu lucruri pe care regretam ca le-am facut, sau nu le-am facut. Daca dam energie acestor tipuri de ganduri, ele ne consuma si ne tin blocati in situatia prezenta. Practic petrecem timp lamentandu-ne despre ce sa facem, cum sa facem si cat de rau ne pare de ceea ce am facut sau ce vor crede ceilalti. Sunteti responsabili de modul in care va consumati energia. Daca lasati gandurile de vinovatie sa acapareze prezentul, clipa de acum este umbrita de trecut si traiti acolo. Ganduri de vinovatie atrag alte ganduri de vinovatie. Solutia este sa actionati asa cum puteti, in ciuda vinovatiei. O lasati sa existe si traiti in prezent. In timp se va dizolva de la sine daca nu mai primeste energie. Ce este vinovatia? O judecata de sine raportata la un sistem de valori poate din familie, biserica, societate sau valori proprii. Intotdeauna cand ne raportam la un sistem de valori, mai exista si o alta perspectiva de a privi lucrurile in care sa fie vizibila iubirea. Cel mai comun exemplu este mama care isi pedepseste copilul pentru 8 ore sa zicem, iar dupa 4 renunta la pedeapsa. In momentul in care renunta la pedeapsa resimte vinovatie raportat la ordinea lucrurilor si la notiunea de a-si tine cuvantul, dar din alta perspectiva predomina dragostea pentru copil si nevoia de apartenenta fata de care nu se mai simte vinovata. Daca pedeapsa era dusa pana la capat ar fi simtit vinovatie relativ la comportamentul fata de copil, dar ar fi impacata relativ la ordine si disciplina. Mintea ne poate pacali, iar energiile negative pot fi inlocuite cu cele pozitive, printr-o alegere constienta, pas cu pas.
Urmatoarea forma de energie o reprezinta starea si gandurile de apatie. Apatia este o stare de inertie in care omul abdica in fata neajunsurilor vietii. Este nivelul in care ne simtim fara speranta si suntem aproape de culmile disperarii. Omul apatic este scarbit de viata si in acest fel el nu mai serveste viata. La nivelul apatiei ne simtim victimizati de catre ceilalti si astfel neasumandu-ne nici o responsabilitate gravitam in jurul acestui nivel. Adesea regasim aici oameni care au pierdut mult din punct de vedere material, persoane fara adapost, in depresii majore, etc. Este adesea un nivel in care mesajul interior este ca “viata e nedreapta cu mine”. Prin asumarea responsabilitatii pentru faptele noastre si mai ales pentru ceea ce simtim, putem iesi din nivelul de apatie si putem imbratisa viata asa cum este ea. Probabil ati vazut din cand in cand oameni ai strazii cu o vitalitate extraordinara si o bucurie de a trai. Probabil ati auzit de oameni care au rezistat unor atrocitati cum ar fi lagarele naziste, sau oameni cu handicap care participa la competitii sportive. Acesti oameni ne arata, daca vrem sa vedem, ca apatia si abdicarea in fata problemelor sunt doar o chestiune de alegere. Daca nu iti asumi responsabilitatea pentru nimic ramai in pozitia de victima permanent. Si ceea ce nu am auzit in educatia noastra este ca nu evenimentul conteaza ci atitudinea noastra fata de el. Viata aduce de toate. Alegeti constient si serviti viata!
Urcam pe scara energiilor si la urmatorul nivel întâlnim durerea. Gandurile de durere apar atunci cand am pierdut ceva, o relatie, o persoana draga care a decedat, un animal de companie, un prieten, poate un obiect drag. Gandurile de durere apar datorită identificării noastre ca indivizi cu parti din ceea ce tocmai am pierdut. De exemplu poate ne-am definit pe noi prin intermediul relatiei sau a unui obiect sau poate pur si simplu credem ca am pierdut iubirea sau siguranta pe care o oferea cel drag. Durerea poate fi trăită, lăsată sa existe, purtat doliul si apoi sa ne intoarcem adanc către noi si sa ne luam din interior acele resurse pe care credeam ca exteriorul ni le oferea: siguranta, bucurie, putere, iubire. Durerea este similară cu celelalte energii negative, ocupa momentul prezent cu remuscari, regrete si nostalgii despre trecut, iar prezentul dispare in umbra trecutului. Tratati-va rănile, plângeti-le, intelegeti-le, asumati-va răspunderea pentru ceea ce simtiti si mergeți mai departe.
Urcam pe scara constientei si ajungem la frica. Frica exista in primul rand ca instinct de supravietuire mostenit din regnul animal, dar aceasta frica apare doar in caz de pericol. Frica psihologica in schimb poate fi regasita sub foarte multe forme: frica de a nu fi iubit, de abandon, de saracie, de pierderea slujbei, de autoritate, de sef, de un partener abuziv, de necunoscut, etc. Frica psihologica ne paralizeaza actiunile. O viata traita in frica este o viata in care incarcatura emotionala a fricii consuma enorm de multa energie. Unul din factorii care contribuie la intretinerea fricii este memoria, iar memoria apartine trecutului. De fiecare data cand vreti sa actionati si va faceti griji, faceti un pas inapoi si observati ca in acest moment totul e in regula. Observati frica in ansamblu. Majoritatea oamenilor fie intretin frica in mod automat, magnetismul energetic functionand perfect (frica atrage alte motive de frica), fie gandindu-se sa actioneze opus. Foarte putini invata sa traiasca cu frica, sa o observe si sa o lase sa existe. Ca orice energie negativa, nu e nevoie sa fie reprimata pentru ca atunci de fapt se acumuleaza si in viitor va reiesi mai puternic. E nevoie sa fie lasata sa existe, acceptata si se va dizolva de la sine. Daca faceti un exercitiu de tipul “atunci ce?” o sa vedeti ca intr-un final toata frica se rezuma la frica de moarte. De exemplu: o sa imi pierd serviciul, apoi nu o sa mai am bani, apoi o sa fiu dat afara din casa, apoi o sa fiu infometat, apoi o sa mor. Este irational pentru ca in momentul prezent nimic din acest lant nu se intampla, iar viitorul e deschis tuturor posibilitatilor si aveti capacitatea de a-l modifica dar va trebui sa faceti fata fricii, urmand cu incredere ceea ce vreti sa infaptuiti.
Depasirea nivelului fricii ne apropie de energiile pozitive, dar suntem inca in zona negativa si intalnim aici dorinta. Acest nivel se poate confunda usor cu un nivel superior care este cel al vointei, dar aici vorbim despre dorinte de realizare prin intermediul lucrurilor exterioare noua: bani, statut, diplome, sporturi extreme sau chiar relatii. Energia dorintei are o forma negativa pentru ca ne consuma foarte mult intr-o eterna alergatura dupa aceste lucruri. In momentul in care le obtinem devin ca o adictie si vrem mai mult. In acest fel si aceasta energie are magnetismul ei. Dorinta continua atrage mai multe dorinte si suntem in permanenta nemultumiti. La acest nivel exista comparatia continua cu ceilalti si competitia cu ei. Dorinta de placere nu este ceva rau, daca este facuta in mod constient. Constient inseamna sa vezi toate aceste lucruri ca putand sa dispara oricand, tocmai pentru a ne trezi la adevarata Fiinta. Cautand placerea fugim de fapt de durere, insa ele vin la pachet, chiar prin simplul fapt ca suntem intr-un permanent conflict intre ceea ce avem si ceea ce credem ca avem nevoie. Alte persoane renunta la placere insa nu renunta si la durere, este cazul celor care se retrag din lume. Renuntarea constienta inseamna indiferenta fata de ele. Asa zisele ispite sunt de fapt dorinte ascunse neimplinite. A nega dorinta de placere nu serveste viata. Priviti si traiti constient intregul si veti fi linistiti cu sau fara realizari, statut, etc.
Traim in frica, intr-un final reusim sa o depasim si ajungem sa dorim. Cautam ceva, dar nu stim ce dorim. Aici lucrurile iau mai multe directii. Daca dorintele nu sunt implinite apare frustrarea si incepem sa acumulam furie. Furia este un nivel energetic ridicat in comparatie cu toate celelalte de pana acum si este foarte important in dezvoltarea fiecaruia. Mai multe dorinte neimplinite rezulta in mai multa frustrare si mai multa furie si apoi mai multe dorinte. Aici intram intr-un cerc vicios, dorinta-frustrare-furie. Aceasta furie si frustrare daca este canalizata pozitiv reuseste sa produca intr-un final rezultate si reusim sa realizam ceea ce ne-am dorit. O sa vedeti multi oameni realizati, pentru care suma rezultatelor lor exterioare este datorata frustrarii si furiei. Desigur exista si partea cealalta a furiei. Furia canalizata negativ in care din frustrare omul devine violent, pesimist, poate chiar incepe sa urasca tot ce e in jur si chiar sa coboare spre nivelele inferioare ale apatiei, vinovatiei, durerii si sa reinceapa cercul vicios, dar de mai jos. Directia de mers in viata este dictata de propriile alegeri. Majoritatea oamenilor fac aceste lucruri fara sa isi dea seama de existenta lor si se identifica inconstient cu ele. Bucurati-va constient de furie si canalizati-o pozitiv, chiar daca urcam pe ultimul nivel negativ, nivelul mandriei.
Acesta este ultimul nivel inainte de prima mare bariera intre un stil de viata destructiv si unul care serveste viata: mandria. 78% dintre oameni traiesc intr-unul din nivelele descrise pana acum, iar mandria este un nivel la care majoritatea aspira. La acest nivel oamenii incep sa se simta bine si sa gandeasca pozitiv, dar este un pozitiv fals bazandu-se pe realizari externe: bani, putere, faima, relatii. Toate acestea se pot darama ca un castel de carti de joc si cadem pe nivelele mai joase. De asemenea datorita mandriei apar si tendintele de identificare cu anumite ideologii astfel regasind aici aspecte nationaliste, radical relgioase, etc. Putem urca dincolo de mandrie prin cresterea constientei si observarea ca toate elementele exterioare au o natura temporara si intr-o viata lunga se pot schimba de mai multe ori. In aceste puncte de fluctuatie putem sa intelegem mai clar ce se intampla cu noi si cu ceilalti si incepem sa evoluam de la o constiinta bazata pe competitie si comparatii cu cei din jur, la o constiinta superioara in care incep sa conteze efectele comportamentelor noastre asupra celorlalti si incep sa apara dorintele de a face ceva pentru noi ca umanitate. Trecand de marea bariera a mandriei, intram in zona energiilor pozitive si ne bucuram de tot ceea ce exista, asa cum exista, iar valul perceptiei incepe sa se ridice de pe ochii orbiti de mandrie.
Dincolo de prima mare bariera oamenii incep sa își asume responsabilitatea pentru consecintele faptelor lor si ajung la nivelul curajului. Curajul este primul nivel de energie pozitivă, depasind toate stările care consuma. Si aici magnetismul funcționeaza perfect. Având curaj sa actionam, atragem mai mult curaj de actiune. Începând cu acest nivel oamenii nu mai trăiesc constrânși de limitările impuse mental chiar de ei, adesea fara sa își dea seama de acestea. Se ridica incet incet valul fricii psihologice, iraționale si incepe sa apară încrederea in viata si in ceea ce putem face prin forțele proprii. Nivelele inferioare se bazau pe elementele exterioare: bani, putere, relatii, adictii, etc. Începând cu acest nivel ele devin doar niste unelte trecătoare, dezvoltandu-se detasarea de acestea. La nivelul curajului, viata nu mai este văzută ca ceva copleșitor, ci este văzută ca ceva in care este nevoie de multa activitate. Renuntand la teama de a pierde elementele de sprijin exterior si constatându-le efemeritatea, dobândim curajul de a asuma lucruri care pe nivelele inferioare par riscuri. Este nivelul la care începem sa ne afirmam propriul adevar si la care totul se vede ca fiind rezolvabil. Viata este plina de toate posibilitatile si acționând cu curaj începem sa vedem acest lucru si sa lăsam in urma comportamentele daunătoare si fricile iraționale. In ce fel va afirmați adevarul azi?
Dupa ce curajul devine natural, ne obișnuim cu asumarea responsabilitatii atat pentru câstiguri cat si pentru pierderi si atingem nivelul neutralității. La acest nivel sentimentul general este de siguranta si încredere in viata. Oamenii de la acest nivel sunt detasati de rezultate. Pentru ei oricare din situatii le da încredere. Aparent poate fi confundat acest nivel cu nivelul apatiei, dar este o cu totul alta energie. La nivelul apatiei, omul se opune realitatii si da vina pe lume si pe exterior. La nivelul neutralității, stie sa câștige si sa piardă desi acești doi termeni nu se mai vad ca la nivelele inferioare. Nivelul neutralității este plin de energie pozitivă, iar încrederea in forțele proprii atrage mai multa încredere. Oamenii de la acest nivel se adaptează usor la situatii dar sunt greu de atras in susținerea unor cauze sau viziuni despre lume datorită detasarii de rezultate.
Dupa cultivarea sigurantei si încrederii in forțele proprii dozele de optimism sunt la nivel înalt si energia capătă o alta forma. Urcam la nivelul vointei. Aici imaginea despre viata este o imagine plina de speranța, imaginea ca “totul e posibil”. Astfel la acest nivel lucrurile nu se fac pentru a fi facute, ci se fac cu bucurie si astfel se fac bine. Este nivelul dezvoltării personale si al marilor expansiuni. Este nivelul la care omul vrea si reuseste sa se autodepășească. Este nivelul la care incepe sa funcționeze puterea intentiei. La acest nivel constatam importanta intențiilor noastre. O intentie susținută de vointa si pasi către scopul dorit il va face sa devină din intentie, realitate. La acest nivel începem sa simtim cooperarea si legatura cu tot ceea ce exista si dorim sa facem lucruri de impact. Care e intenția ta si ce ai de gand sa faci astazi pentru a o aduce mai aproape?
Dupa ce vointa devine un aliat al nostru si o folosim ca pe un dar pe care l-am avut tot timpul cu noi, dar uneori nu am vrut sa il vedem, putem ajunge la nivelul acceptarii. Este un nivel cu o energie foarte inalta. La nivelul acceptarii are loc desteptarea omului din semi-starea de somn in care traieste. La acest nivel gradul de intelegere asupra lumii si vietii este foarte ridicat. Omul isi accepta limitarile pe care singur si le-a intretinut. Aici incepe sa vada clar sistemele de credinte si influenta lor asupra vietii lui, fie ca vorbim de religie, familie, scoala, nationalitate, culoare a pielii, orientare politica, orientare sexuala. La acest nivel isi accepta rolul de creator al propriului destin si co-creator al vietii pe care o traim cu totii in comunitate. Intelegandu-se si cunoscandu-se pe el, omul reuseste sa ii inteleaga si pe ceilalti oameni. Este nivelul marilor impacari cu cei ce ne-au ranit de-a lungul vietii. Este nivelul in care impacarea are loc chiar si dupa moarte, pentru ca ei dainuie in sufletul si in mintea noastra. Aici vorbim despre parintii nostri, dar si de frati surori, bunici, parteneri de viata, poate sefi, prieteni apropiati. La acest nivel intelegerea de sine si constatarea ca suntem la fel si capabili de aceleasi fapte care pe noi ne-au ranit, ne da puterea sa ne conducem propria nava pe marile vietii. Conflictele cu ceilalti daca apar se sting mult mai repede si au loc intr-un mod constient. Este un nivel in care acceptarea nu este doar intelectuala ci cu toata fiinta, se simte din interior si este greu de pus in cuvinte.
Viata are sens la nivelul ratiunii. Aici totul are un inteles si este nivelul atins de marii inventatori, ganditori, istorici, premianti Nobel etc. La acest nivel omul este constient de erorile de perceptie si cerceteaza diverse teorii pentru a le extinde si a rupe barierele gandirii. Este cel mai inalt nivel inainte de cea de a doua mare bariera, catre nivelele de constiinta spirituala. Totusi capcanele acestui nivel sunt modelarea de concepte si trairea intelectualizata. Acest lucru dupa o vreme poate constitui o noua panza a perceptiei. Astfel evolutia catre nivelele urmatoare este blocata chiar de ratiune, daca mintea nu ramane complet deschisa catre toate posibilitatile si nu are loc o modificare a modului de a vedea lumea. La acest nivel modelele ajung la un moment dat sa se contrazica unul pe altul si mintea rationala nu poate gasi o unitate intre modele. Doar 4% dintre oameni reusesc sa depaseasca acest nivel.
Nivelul ratiunii este nivelul la care pericolul intelectualizarii si trăirii in concepte se poate depăși prin lărgirea contextului si a viziunii asupra lumii. Oamenii incep sa faca lucruri din inima, nu din minte. Este un concept greu de descris in cuvinte: iubirea neconditionata. La nivelul iubirii ajung cam unul din 250 de oameni. Este nivelul marilor iubitori de oameni: Gandhi, Maica Teresa, dar si nivelul la care adesea rezoneaza câinii atunci cand dau din coada si pisicile atunci cand torc. Este o iubire neconditionata si nelimitata de nici o actiune, timp sau spatiu. Priviti ochii unui caine care se gudura si veți vedea acest sentiment. Priviti starea meditativa a unei pisici si veți vedea acelasi lucru: Fiinta vie, ceva ce transcende separatia dintre noi. La acest nivel incepe sa se reducă identificarea cu propriul corp. O simpla privire in urma va arata ca din copilarie pana acum ati locuit in mai multe corpuri si totusi ceva a ramas acolo in interior neschimbat. Este acea prezenta tăcută, acel sentiment de vitalitate radicala dincolo de etichete. Nivelul iubirii este dincolo de conceptul obisnuit de la nivele mai joase. Iubirea promovată in mass-media este o emotie intensa care combina o atractie fizica, posesivitate, dependenta si erotism. Aceasta este variabila si supusa conditionarilor exterioare. Cel mai usor putem observa aceasta iubire fragila de nivel jos atunci cand ne simtim răniți de acțiunile cuiva, pentru ca de fapt iubim o imagine despre persoana respectiva si orice conflict intre imaginea din capul nostru si realitate ne face sa suferim. Aceasta iubire se poate transforma usor in opusul ei, in ura, pentru ca atunci cand este barata de exterior incep sa reiasă sentimentele mascate aparent de aceasta: furie, dependenta, mândrie (a relatiei sau familiei). Iubirea neconditionata nu are legatura cu mintea si nu depinde de exterior. Ea izvoraste in permanenta din interior, din inima, dar este acoperită de o suma intreaga de alte modele sub influența cărora funcționăm. Iubirea neconditionata este un sentiment pur si neavând o motivatie exterioara face ca acea persoana sa fie ca un magnet pentru ceilalti si sa ii ridice. Acest nivel a fost atins de persoane care in ciuda condițiilor exterioare pot sa trimită iubire chiar si către cei care ii asupresc si nu o fac doar declarativ ascunzand de fapt frica de reactie. Victor Frankl este un astfel de exemplu. El este un supravietuitor al lagărelor de concentrare cu o poveste emotionanta si apoi parintele unei metode de psihoterapie care are la baza principiul descoperirii puterii de adaptare a reacțiilor emotionale la mediul exterior. A fost primul care a aratat ca noi ne putem alege ceea ce simtim la un moment dat: iubire sau frica.
Nivelele aflate dincolo de a doua mare bariera nu se mai transcend prin intentie proprie. De aceea ele nu suporta un grad foarte clar de comparație. Urmatorul nivel dupa cel al iubirii este nivelul bucuriei. Este nivelul rezervat sfinților, vindecatorilor spirituali si studenților foarte avansati. Este nivelul descris de Eckhart Tolle in “Puterea prezentului”. O bucurie care radiaza din interior indiferent de ceea ce se afla in exteriorul persoanei. La acest nivel liniștea este predominanta si exista un sentiment general de compasiune. Acești oameni radiaza bucurie catre exterior, iar simpla prezenta in jurul lor face posibila receptarea acelui sentiment de caldura a Fiintei. Experientele din apropierea morții pot aduce oamenii temporar in acest nivel superior. Sentimentul in legatura cu lumea este ca aceasta este completa si perfecta asa cum este, acești oameni servind viata in sine si nu interese individuale.
Unul din zece milioane de oameni ating nivelul păcii. In acest nivel subiectul observator si obiectul observat sunt contopiti. Noțiunea de timp si spatiu dispare. Dualitatea a disparut complet. Realitatea la acest nivel este si atat. Mintea incepe sa funcționeze intuitiv si la o frecventa mult mai inceata. A trai in pace nu este văzut din exterior asa cum ne-am aștepta ca ceva pacifist, ci la acest nivel înalt omul este împăcat cu tot ceea ce simte la un anumit moment, indiferent ca este furie sau iubire, pentru ca toate sunt acelasi lucru, separatia a disparut. Este un nivel la care multi aspiram, dar ca toate celelalte nivele de dincolo de ratiune, e nevoie de gratie Divina pentru a ajunge acolo si de dizolvarea completa a ego-ului. Sunteti in pace cu ceea ce exista in viata voastra in acest moment?
Cel mai înalt nivel al constiintei este iluminarea. Aceasta stare a fost atinsa de marile avataruri ale omenirii: Iisus, Buddha, Krishna. La acest nivel are loc contopirea cu Sursa. Totul devine inexprimabil in cuvinte, iar corpul devine o unealta de proiectie a constiintei. Aceasta stare a fost descrisă in diverse traditii ca starea de Constiinta Pura din care provine Totul. Este nivelul la care aspiram cu toții chiar daca ne dam sau nu seama de asta in acest moment.
Inchei aceasta serie despre nivelele de constienta adăugând câteva consideratii pe marginea lor. Raportați-va la acestea nu ca la un model ce trebuie urmat liniar, ci mai degrabă analizați in viata voastra in diferitele aspecte, pe ce nivel de aflați. Din experienta mea de pana acum, in general, gravitam in jurul câtorva nivele, dar exista si momente de salturi in sus dar si căderi pe nivele inferioare. Scopul lor nu este de a creea o sursa exterioara cu care sa ne identificam. La fel ca toate lucrurile sunt intr-o continua schimbare. Pe fiecare nivel inferior am descris si câteva idei de iesire din nivelul respectiv si care sunt consecintele energiei de acel nivel. Aceste nivele nu trebuie privite cu judecati de valoare. Oricare dintre trăiri este in regula sa existe si nici una nu reprezintă un motiv sa o inhibati ci mai degrabă sa o constientizati si sa invatati sa traiti cu ea. Aici ma refer la nivelele de energie negativa intre care 80% din noi gravitam. Nivelele de energie pozitivă sunt un deziderat care este tangibil prin mult exercitiu si cunoaștere de sine. Intr-un fel este atat de simplu sa recunosti niste trăiri si sa corectezi erorile de perceptie, dar experienta ne arata ca din cand in cand mai apar ramasitele vechilor obiceiuri. Totusi o conceptie despre viata intreaga trăită intr-un anumit mod nu se poate largi de astazi pe maine, dar stimulând prezenta comportamentelor pozitive in viata de zi cu zi, ajungem sa atragem comportamente de acelasi fel si sa vedem ca viata ne susține, dar ne-am intors cu spatele la ea uneori. Sunteti responsabili sa va regasiti puterea interioară. Asa sa ne ajute Viata!